Masele plastice sunt produse sintetice de natura organica anorganică sau mixtă, care se pot prelucra ușor în diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fără presiune.
Primele materiale plastice au fost produse din transformarea
materialelor naturale. În anul 1859 au apărut fibrele vulcanizate, în
1869 a aparut celuloidul și în 1897 galitul. Primul material sintetic
apărut (1908) a fost rășina fenolformaldehidică numita bachelită.
Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O
galeată, o sticlă, o cască de motociclist, o planșă de windsurfing sunt
toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect,
trebuie ales materialul plastic care are calitățile cele mai potrivite:
suplețe, rigidate, rezistență la șoc, elasticitate, transparență,
greutate mică. In general, produsul de la care se porneste in fabricarea
materialelor plastice este naftul, un produs obtinut in rafinariile de
petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi.
Acest amestec este adus la temperaturi inalte in prezenta vaporilor de
apa, ceea ce provoaca ruperea moleculelor de hidrocarbura si obtinerea
de molecule mai mici, molecule de etilena. Etilena este molecula pe care
se bazeaza intreaga industrie a maselor plastice. Exista doua mari
familii de materiale plastice: materiale termoplastice si cele
termorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se topesc daca sunt
incalzite, unele chiar de la 70°C, altele inspre 120°C. Atunci cand sunt
fierbinti si lichide, aceste materiale pot fi turnate in forme sau
extrudate, adica trase in fire sau foi. Racindu-se, materialele
termoplastice se solidifica si isi pastreaza noua forma. Aceste
materiale plastice sunt folosite in special pentru fabricarea obiectelor
in serie, cum ar fi sticle, galeti,etc. În schimb cele termorigide se
întăresc la căldură. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite
apoi sunt încălzite pentru a se întări. Sau pot fi lăsate să se
întărească după ce li se adaugă un produs special. Plasticele
termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a
celor care necesită o fabricație îngrijită. Așa se fabrică
ambarcațiunile, piesele de caroserie, barele de protecție etc. În
industrie se utilizează două procedee de tragere în formă a obiectelor
din plastic.
Suflarea este folosită pentru fabricarea obiectelor care au
interiorul gol, cum sunt mingile, flacoanele, sticlele, popicele.
Materia plastică încălzită coboară în formă, în care se injectează apoi
aer. Aceasta are ca efect întinderea materialului cald pe pereții
interiori ai formei.
Metoda cea mai utilizată este însă injectarea. Este folosită mai ales
pentru fabricarea obiectelor cum sunt pieptenii, periuțele de dinți,
ustensilele de bucătărie. Materia plastică intră sub forma de granule
într-o mașină de injectare. Prin încălzire, ea este transformată într-o
pastă mai mult sau mai putin groasă, care este apoi injectata în formă
și racită printr-un circuit de apa. Masele plastice sunt folosite, cu
mici excepții, în toate domeniile de activitate. Această performanță de
pătrundere în mai toate sectoarele de activitate se datorează
proprietăților lor de neegalat vis-a-vis de celelalte materiale: sunt
anticorosive, electroizolante, au greutăți specifice mici, au
proprietăți mecanice bune, cost scăzut, aspect exterior plăcut, se pot
prelucra atât pe cale mecanică tradițională cât și prin procedee
specifice cum ar fi injecția lor, se pot acoperi cu vopsea sau prin
galvanizări, permițând în felul acesta să capete aspectul dorit de către
proiectant. Există însă și unele proprietăți care fac dezavantajoasă
utilizarea maselor plastice, cum ar fi micșorarea rezistenței mecanice
cu creșterea temperaturii, coeficientul de dilatare mare, coeficientul
de transmiterea căldurii mic
Sursa - Wikipedia
No comments:
Post a Comment